Ta-ha

Change Language
Change Surah
Change Recitation

Romanian: George Grigore

Play All
# Translation Ayah
1 Ta. Ha. طه
2 Noi nu am pogorât asupra ta Coranul ca să te năpăstuim, مَا أَنزَلْنَا عَلَيْكَ الْقُرْآنَ لِتَشْقَى
3 ci ca amintire pentru cel cu frică, إِلَّا تَذْكِرَةً لِّمَن يَخْشَى
4 ca pogorâre de la Cel ce a creat pământul şi cerurile prea înalte. تَنزِيلًا مِّمَّنْ خَلَقَ الْأَرْضَ وَالسَّمَاوَاتِ الْعُلَى
5 Milostivul pe Tronul Său şade. الرَّحْمَنُ عَلَى الْعَرْشِ اسْتَوَى
6 Ale Lui sunt cele din ceruri, cele de pe pământ, cele dintre cer şi pământ şi cele de sub ţărână. لَهُ مَا فِي السَّمَاوَاتِ وَمَا فِي الْأَرْضِ وَمَا بَيْنَهُمَا وَمَا تَحْتَ الثَّرَى
7 Dacă vorbeşti răspicat, El cunoaşte taina chiar de este bine ascunsă. وَإِن تَجْهَرْ بِالْقَوْلِ فَإِنَّهُ يَعْلَمُ السِّرَّ وَأَخْفَى
8 Dumnezeu! Nu este dumnezeu afară de El. Ale Lui sunt cele mai frumoase nume! اللَّهُ لَا إِلَهَ إِلَّا هُوَ لَهُ الْأَسْمَاء الْحُسْنَى
9 Spusa despre Moise a venit la tine? وَهَلْ أَتَاكَ حَدِيثُ مُوسَى
10 El văzu un foc şi spune alor săi: “Staţi aici! Am zărit un foc. Poate vă voi aduce un tăciune ori voi afla la foc o călăuzire?” إِذْ رَأَى نَارًا فَقَالَ لِأَهْلِهِ امْكُثُوا إِنِّي آنَسْتُ نَارًا لَّعَلِّي آتِيكُم مِّنْهَا بِقَبَسٍ أَوْ أَجِدُ عَلَى النَّارِ هُدًى
11 Când s-a apropiat, a fost strigat: “O, Moise! فَلَمَّا أَتَاهَا نُودِي يَا مُوسَى
12 Eu sunt Domnul tău! Leapădă-ţi sandalele căci tu eşti în Tova, valea sfântă. إِنِّي أَنَا رَبُّكَ فَاخْلَعْ نَعْلَيْكَ إِنَّكَ بِالْوَادِ الْمُقَدَّسِ طُوًى
13 Eu te-am ales! Ascultă ce ţi se dezvăluie: وَأَنَا اخْتَرْتُكَ فَاسْتَمِعْ لِمَا يُوحَى
14 Eu sunt Dumnezeu! Nu este dumnezeu afară de Mine. Mie închină-te! Săvârşeşte-ţi rugăciunea întru amintirea Mea! إِنَّنِي أَنَا اللَّهُ لَا إِلَهَ إِلَّا أَنَا فَاعْبُدْنِي وَأَقِمِ الصَّلَاةَ لِذِكْرِي
15 Ceasul vine — de-abia îl mai ascund — ca fiece suflet să fie răsplătit pentru ceea ce s-a străduit. إِنَّ السَّاعَةَ ءاَتِيَةٌ أَكَادُ أُخْفِيهَا لِتُجْزَى كُلُّ نَفْسٍ بِمَا تَسْعَى
16 Să nu te abată cel care nu crede şi-şi urmează poftele sale, căci astfel vei pieri. فَلاَ يَصُدَّنَّكَ عَنْهَا مَنْ لاَ يُؤْمِنُ بِهَا وَاتَّبَعَ هَوَاهُ فَتَرْدَى
17 Ce este acela din mâna ta dreaptă, Moise?” وَمَا تِلْكَ بِيَمِينِكَ يَا مُوسَى
18 El spuse: “Este toiagul pe care mă sprijin şi cu care scutur frunze oilor mele, şi-i mai dau şi alte întrebuinţări.” قَالَ هِيَ عَصَايَ أَتَوَكَّأُ عَلَيْهَا وَأَهُشُّ بِهَا عَلَى غَنَمِي وَلِيَ فِيهَا مَآرِبُ أُخْرَى
19 Dumnezeu spuse: “Aruncă-l Moise!” قَالَ أَلْقِهَا يَا مُوسَى
20 El îl aruncă şi iată-l un şarpe iute târâtor. فَأَلْقَاهَا فَإِذَا هِيَ حَيَّةٌ تَسْعَى
21 Dumnezeu spuse: “Prinde-l! Să nu-ţi fie frică, căci îl vom întoarce la înfăţişarea lui dintâi. قَالَ خُذْهَا وَلَا تَخَفْ سَنُعِيدُهَا سِيرَتَهَا الْأُولَى
22 Pune-ţi mâna la subţioară, o vei scoate albă, fără beteşug. Acesta este un alt semn وَاضْمُمْ يَدَكَ إِلَى جَنَاحِكَ تَخْرُجْ بَيْضَاء مِنْ غَيْرِ سُوءٍ آيَةً أُخْرَى
23 ca să-ţi arătăm din semnele Noastre mari. لِنُرِيَكَ مِنْ آيَاتِنَا الْكُبْرَى
24 Du-te la Faraon, căci este un ticălos!” اذْهَبْ إِلَى فِرْعَوْنَ إِنَّهُ طَغَى
25 Moise spuse: “Domnul meu! Lărgeşte-mi pieptul! قَالَ رَبِّ اشْرَحْ لِي صَدْرِي
26 Înlesneşte-mi sarcina, وَيَسِّرْ لِي أَمْرِي
27 dezleagă-mi nodul limbii وَاحْلُلْ عُقْدَةً مِّن لِّسَانِي
28 ca ei să înţeleagă spusa mea. يَفْقَهُوا قَوْلِي
29 Dă-mi un sfetnic dintrei ai mei, وَاجْعَل لِّي وَزِيرًا مِّنْ أَهْلِي
30 pe Aaron, fratele meu! هَارُونَ أَخِي
31 Întăreşte-mi cu el spatele, اشْدُدْ بِهِ أَزْرِي
32 alătură-l sarcinii mele وَأَشْرِكْهُ فِي أَمْرِي
33 ca să Te preamărim mult, كَيْ نُسَبِّحَكَ كَثِيراً
34 ca să Te amintim mult. وَنَذْكُرَكَ كَثِيراً
35 Tu eşti Cel ce ne vede!” إِنَّكَ كُنتَ بِنَا بَصِيرًا
36 Dumnezeu spuse: “O, Moise! Ruga ţi s-a împlinit. قَالَ قَدْ أُوتِيتَ سُؤْلَكَ يَا مُوسَى
37 Noi ţi-am arătat bunăvoiţă şi altă dată, وَلَقَدْ مَنَنَّا عَلَيْكَ مَرَّةً أُخْرَى
38 când i-am dezvăluit mamei tale ceea ce i-am dezvăluit: إِذْ أَوْحَيْنَا إِلَى أُمِّكَ مَا يُوحَى
39 “Aruncă-l într-un cufăraş, apoi aruncă cufăraşul în fluviu, ca fluviul să-l arunce pe mal şi ca un vrăjmaş de-al Meu, care este şi vrăjmaş de-al lui, să-l ia.” Eu am trimis asupra ta dragoste ca tu să fii crescut sub ochii Mei. أَنِ اقْذِفِيهِ فِي التَّابُوتِ فَاقْذِفِيهِ فِي الْيَمِّ فَلْيُلْقِهِ الْيَمُّ بِالسَّاحِلِ يَأْخُذْهُ عَدُوٌّ لِّي وَعَدُوٌّ لَّهُ وَأَلْقَيْتُ عَلَيْكَ مَحَبَّةً مِّنِّي وَلِتُصْنَعَ عَلَى عَيْنِي
40 Sora ta, trecând pe acolo, spuse: “V-aş putea îndruma la cineva care-l va îngriji?” Noi te-am înapoiat la mama ta ca ochii ei să se limpezească şi să nu se mai mâhnească. Apoi ai omorât un suflet, însă Noi te-am mântuit de mâhnire şi te-am pus apoi la alte încercări. Ai stat apoi ani de zile la poporul din Madian. Şi apoi ai venit adus de soartă, o, Moise! إِذْ تَمْشِي أُخْتُكَ فَتَقُولُ هَلْ أَدُلُّكُمْ عَلَى مَن يَكْفُلُهُ فَرَجَعْنَاكَ إِلَى أُمِّكَ كَيْ تَقَرَّ عَيْنُهَا وَلَا تَحْزَنَ وَقَتَلْتَ نَفْسًا فَنَجَّيْنَاكَ مِنَ الْغَمِّ وَفَتَنَّاكَ فُتُونًا فَلَبِثْتَ سِنِينَ فِي أَهْلِ مَدْيَنَ ثُمَّ جِئْتَ عَلَى قَدَرٍ يَا مُوسَى
41 Eu te-am ales pentru Mine însumi. وَاصْطَنَعْتُكَ لِنَفْسِي
42 Plecaţi, tu şi fratele tău, cu semnele Mele şi nu neglijaţi amintirea Mea. اذْهَبْ أَنتَ وَأَخُوكَ بِآيَاتِي وَلَا تَنِيَا فِي ذِكْرِي
43 Mergeţi la Faraon, căci este un ticălos! اذْهَبَا إِلَى فِرْعَوْنَ إِنَّهُ طَغَى
44 Spuneţi-i vorbe cuviincioase. Poate îşi va aminti ori poate se va sfii! فَقُولَا لَهُ قَوْلًا لَّيِّنًا لَّعَلَّهُ يَتَذَكَّرُ أَوْ يَخْشَى
45 Amândoi spuseră: “Domnul nostru, ne este frică că se va obrăznici asupra noastră ori că va fi un despot.” قَالَا رَبَّنَا إِنَّنَا نَخَافُ أَن يَفْرُطَ عَلَيْنَا أَوْ أَن يَطْغَى
46 Dumnezeu spuse: “Să nu vă fie frică, căci Eu sunt cu voi, aud şi văd. قَالَ لَا تَخَافَا إِنَّنِي مَعَكُمَا أَسْمَعُ وَأَرَى
47 Mergeţi la el şi spuneţi-i: “Noi suntem trimişi ai Domnului tău. Lasă-i să plece cu noi pe fiii lui Israel, nu-i mai chinui. Noi venim la tine cu un semn de la Domnul tău. Pace celui ce urmează călăuzirea! فَأْتِيَاهُ فَقُولَا إِنَّا رَسُولَا رَبِّكَ فَأَرْسِلْ مَعَنَا بَنِي إِسْرَائِيلَ وَلَا تُعَذِّبْهُمْ قَدْ جِئْنَاكَ بِآيَةٍ مِّن رَّبِّكَ وَالسَّلَامُ عَلَى مَنِ اتَّبَعَ الْهُدَى
48 El ne-a dezvăluit că va cădea osândă asupra celor care hulesc şi întorc spatele.” إِنَّا قَدْ أُوحِيَ إِلَيْنَا أَنَّ الْعَذَابَ عَلَى مَن كَذَّبَ وَتَوَلَّى
49 Faraon spuse: “Cine este Domnul vostru, Moise?” قَالَ فَمَن رَّبُّكُمَا يَا مُوسَى
50 El spuse: “Domnul nostru este Cel ce a dat fiecărui lucru făptura sa şi apoi l-a călăuzit.” قَالَ رَبُّنَا الَّذِي أَعْطَى كُلَّ شَيْءٍ خَلْقَهُ ثُمَّ هَدَى
51 Faraon spuse: “Care a fost soarta leaturilor dintâi?” قَالَ فَمَا بَالُ الْقُرُونِ الْأُولَى
52 Moise spuse: “Ştiinţa despre ele este la Domnul meu, într-o Carte. Domnul meu nu se rătăceşte şi nu uită.” قَالَ عِلْمُهَا عِندَ رَبِّي فِي كِتَابٍ لَّا يَضِلُّ رَبِّي وَلَا يَنسَى
53 El este Cel ce v-a făcut vouă pământul leagăn şi v-a tăiat vouă pe el drumuri. El a trimis din ceruri apă cu care facem să răsară ierburi de tot soiul. الَّذِي جَعَلَ لَكُمُ الْأَرْضَ مَهْدًا وَسَلَكَ لَكُمْ فِيهَا سُبُلًا وَأَنزَلَ مِنَ السَّمَاء مَاء فَأَخْرَجْنَا بِهِ أَزْوَاجًا مِّن نَّبَاتٍ شَتَّى
54 Mâncaţi şi paşteţi dobitoacele! Întru aceasta sunt semne pentru cei dăruiţi cu minte. كُلُوا وَارْعَوْا أَنْعَامَكُمْ إِنَّ فِي ذَلِكَ لَآيَاتٍ لِّأُوْلِي النُّهَى
55 Din pământ v-am creat şi în el vă întoarcem, şi din el vă vom mai scoate odată. مِنْهَا خَلَقْنَاكُمْ وَفِيهَا نُعِيدُكُمْ وَمِنْهَا نُخْرِجُكُمْ تَارَةً أُخْرَى
56 Noi i-am arătat toate semnele Noastre, însă el a hulit şi le-a respins.” وَلَقَدْ أَرَيْنَاهُ آيَاتِنَا كُلَّهَا فَكَذَّبَ وَأَبَى
57 El spuse: “O, Moise! Ai venit la noi să ne alungi de pe pământul nostru cu vraja ta? قَالَ أَجِئْتَنَا لِتُخْرِجَنَا مِنْ أَرْضِنَا بِسِحْرِكَ يَا مُوسَى
58 Noi o să-ţi venim cu o vrajă pe măsură. Hotărăşte între noi şi între tine o întâlnire ce nu o vom încălca nici noi şi nici tu — loc deopotrivă tuturor.” فَلَنَأْتِيَنَّكَ بِسِحْرٍ مِّثْلِهِ فَاجْعَلْ بَيْنَنَا وَبَيْنَكَ مَوْعِدًا لَّا نُخْلِفُهُ نَحْنُ وَلَا أَنتَ مَكَانًا سُوًى
59 Moise spuse: “Întâlnirea voastră este hotărâtă pentru ziua de sărbătoare când oamenii se vor strânge dis-de-dimineaţă.” قَالَ مَوْعِدُكُمْ يَوْمُ الزِّينَةِ وَأَن يُحْشَرَ النَّاسُ ضُحًى
60 Faraon plecă şi-şi strânse vicleşugul, apoi veni. فَتَوَلَّى فِرْعَوْنُ فَجَمَعَ كَيْدَهُ ثُمَّ أَتَى
61 Moise le spuse: “Vai vouă! Nu născociţi minciuni asupra lui Dumnezeu, căci vă va stârpi cu o osândă. Cel care născoceşte este pierdut!” قَالَ لَهُم مُّوسَى وَيْلَكُمْ لَا تَفْتَرُوا عَلَى اللَّهِ كَذِبًا فَيُسْحِتَكُمْ بِعَذَابٍ وَقَدْ خَابَ مَنِ افْتَرَى
62 Ei discutară despre treaba lor împreună, şi ţinură sfat în taină. فَتَنَازَعُوا أَمْرَهُم بَيْنَهُمْ وَأَسَرُّوا النَّجْوَى
63 Ei spuseră: “Aceşti doi vrăjitori vor să vă izgonească de pe pământul vostru cu vraja lor şi să vă nimicească obiceiul vostru cel desăvârşit. قَالُوا إِنْ هَذَانِ لَسَاحِرَانِ يُرِيدَانِ أَن يُخْرِجَاكُم مِّنْ أَرْضِكُم بِسِحْرِهِمَا وَيَذْهَبَا بِطَرِيقَتِكُمُ الْمُثْلَى
64 Strângeţi-vă vicleşugul, apoi veniţi în rânduri! Cel care va ieşi astăzi deasupra, va fi câştigător.” فَأَجْمِعُوا كَيْدَكُمْ ثُمَّ ائْتُوا صَفًّا وَقَدْ أَفْلَحَ الْيَوْمَ مَنِ اسْتَعْلَى
65 Ei spuseră: “O, Moise, arunci tu ori noi suntem cei dintâi care aruncă?” قَالُوا يَا مُوسَى إِمَّا أَن تُلْقِيَ وَإِمَّا أَن نَّكُونَ أَوَّلَ مَنْ أَلْقَى
66 El spuse: “Nu! Aruncaţi voi!” I se păru atunci sub vraja lor că funiile şi toiegele lor aleargă. قَالَ بَلْ أَلْقُوا فَإِذَا حِبَالُهُمْ وَعِصِيُّهُمْ يُخَيَّلُ إِلَيْهِ مِن سِحْرِهِمْ أَنَّهَا تَسْعَى
67 Şi lui Moise i se făcu frică în sufletul lui. فَأَوْجَسَ فِي نَفْسِهِ خِيفَةً مُّوسَى
68 Noi îi spuserăm: “Nu-ţi fie frică! Tu vei fi deasupra! قُلْنَا لَا تَخَفْ إِنَّكَ أَنتَ الْأَعْلَى
69 Aruncă ce este în dreapta ta şi va înghiţi ceea ce ei au făcut, căci ceea ce au făcut este numai un vicleşug de vrăjitor. Ori de unde ar veni, vrăjitorul nu câştigă.” وَأَلْقِ مَا فِي يَمِينِكَ تَلْقَفْ مَا صَنَعُوا إِنَّمَا صَنَعُوا كَيْدُ سَاحِرٍ وَلَا يُفْلِحُ السَّاحِرُ حَيْثُ أَتَى
70 Vrăjitorii s-au prosternat şi au spus: “Credem în Domnul lui Aaron şi al lui Moise.” فَأُلْقِيَ السَّحَرَةُ سُجَّدًا قَالُوا آمَنَّا بِرَبِّ هَارُونَ وَمُوسَى
71 Faraon spuse: “Voi aţi crezut în El înainte ca eu să vă dau îngăduinţa, căci El este mai marele vostru care v-a învăţat vrăjitoria. Voi pune să vi se taie mâinile şi picioarele în curmeziş, apoi veţi fi răstigniţi pe trunchiuri de curmali. Veţi şti atunci care dintre noi este mai aprig şi mai necurmat în osândă.” قَالَ آمَنتُمْ لَهُ قَبْلَ أَنْ آذَنَ لَكُمْ إِنَّهُ لَكَبِيرُكُمُ الَّذِي عَلَّمَكُمُ السِّحْرَ فَلَأُقَطِّعَنَّ أَيْدِيَكُمْ وَأَرْجُلَكُم مِّنْ خِلَافٍ وَلَأُصَلِّبَنَّكُمْ فِي جُذُوعِ النَّخْلِ وَلَتَعْلَمُنَّ أَيُّنَا أَشَدُّ عَذَابًا وَأَبْقَى
72 Ei spuseră: “Noi nu te putem pune înaintea dovezilor vădite pe care ni le-a adus şi nici înaintea Celui ce ne-a creat. Hotărăşte ceea ce ai de hotărât, căci tu hotărăşti numai în Viaţa de Acum. قَالُوا لَن نُّؤْثِرَكَ عَلَى مَا جَاءنَا مِنَ الْبَيِّنَاتِ وَالَّذِي فَطَرَنَا فَاقْضِ مَا أَنتَ قَاضٍ إِنَّمَا تَقْضِي هَذِهِ الْحَيَاةَ الدُّنْيَا
73 Noi credem în Domnul nostru ca El să ne ierte nouă greşelile noastre şi vrăjile la care tu ne-ai silit.” Dumnezeu este Bun şi Veşnic! إِنَّا آمَنَّا بِرَبِّنَا لِيَغْفِرَ لَنَا خَطَايَانَا وَمَا أَكْرَهْتَنَا عَلَيْهِ مِنَ السِّحْرِ وَاللَّهُ خَيْرٌ وَأَبْقَى
74 Cel care vine la Domnul său ca un nelegiuit va avea parte de Gheena în care nici nu va muri, şi nici nu va trăi. إِنَّهُ مَن يَأْتِ رَبَّهُ مُجْرِمًا فَإِنَّ لَهُ جَهَنَّمَ لَا يَمُوتُ فِيهَا وَلَا يَحْيى
75 Cei care vin la El, ca nişte credincioşi care au săvârşit fapte bune, aceia vor avea cele mai înalte trepte: وَمَنْ يَأْتِهِ مُؤْمِنًا قَدْ عَمِلَ الصَّالِحَاتِ فَأُوْلَئِكَ لَهُمُ الدَّرَجَاتُ الْعُلَى
76 Grădinile Edenului pe sub care curg râuri, unde vor veşnici. Aceasta este răsplata celui ce se curăţă. جَنَّاتُ عَدْنٍ تَجْرِي مِن تَحْتِهَا الْأَنْهَارُ خَالِدِينَ فِيهَا وَذَلِكَ جَزَاء مَن تَزَكَّى
77 Noi i-am dezvăluit lui Moise: “Pleacă la noapte cu robii Mei. Despică-le drum prin mare, un drum zvântat. Să nu-ţi fie frică de urmăritori! Să nu te temi!” وَلَقَدْ أَوْحَيْنَا إِلَى مُوسَى أَنْ أَسْرِ بِعِبَادِي فَاضْرِبْ لَهُمْ طَرِيقًا فِي الْبَحْرِ يَبَسًا لَّا تَخَافُ دَرَكًا وَلَا تَخْشَى
78 Faraon îi urmări cu oştile sale, însă îi învălui ceea ce-i învălui din mare, فَأَتْبَعَهُمْ فِرْعَوْنُ بِجُنُودِهِ فَغَشِيَهُم مِّنَ الْيَمِّ مَا غَشِيَهُمْ
79 căci Faraon şi-a rătăcit poporul şi nu l-a călăuzit. وَأَضَلَّ فِرْعَوْنُ قَوْمَهُ وَمَا هَدَى
80 O, fii ai lui Israel! Noi v-am mântuit de vrăjmaşul vostru şi v-am dat întâlnire pe Coasta dreaptă a Muntelui. Am pogorât apoi asupra voastră mana şi prepeliţele: يَا بَنِي إِسْرَائِيلَ قَدْ أَنجَيْنَاكُم مِّنْ عَدُوِّكُمْ وَوَاعَدْنَاكُمْ جَانِبَ الطُّورِ الْأَيْمَنَ وَنَزَّلْنَا عَلَيْكُمُ الْمَنَّ وَالسَّلْوَى
81 “Mâncaţi din bunătăţile cu care v-am înzestrat şi nu vă ticăloşiţi, căci altfel mânia Mea se va abate asupra voastră. Cel asupra căruia se abate mânia mea se va prăbuşi în prăpastie. كُلُوا مِن طَيِّبَاتِ مَا رَزَقْنَاكُمْ وَلَا تَطْغَوْا فِيهِ فَيَحِلَّ عَلَيْكُمْ غَضَبِي وَمَن يَحْلِلْ عَلَيْهِ غَضَبِي فَقَدْ هَوَى
82 Eu sunt Mult-iertătorul celui ce se căieşte, celui ce crede, celui ce săvârşeşte fapte bune şi este bine călăuzit.” وَإِنِّي لَغَفَّارٌ لِّمَن تَابَ وَآمَنَ وَعَمِلَ صَالِحًا ثُمَّ اهْتَدَى
83 “O, Moise! De ce te-a grăbit să te îndepărtezi de poporul tău?” وَمَا أَعْجَلَكَ عَن قَوْمِكَ يَا مُوسَى
84 El spuse: “Ei sunt pe urmele mele. Domnul meu! Eu m-am grăbit către Tine spre a-Ţi fi pe plac.” قَالَ هُمْ أُولَاء عَلَى أَثَرِي وَعَجِلْتُ إِلَيْكَ رَبِّ لِتَرْضَى
85 Dumnezeu spuse: “În urma ta am pus poporul tău la încercare, iar Samiri l-a rătăcit.” قَالَ فَإِنَّا قَدْ فَتَنَّا قَوْمَكَ مِن بَعْدِكَ وَأَضَلَّهُمُ السَّامِرِيُّ
86 Moise se întoarse la poporul său, mânios şi mâhnit. El spuse: “O, popor al meu! Domnul vostru nu v-a făcut o frumoasă făgăduială? Legământul vi s-a părut prea lung? Ori aţi dori să se abată asupra voastră mânia Domnului vostru, căci v-aţi încălcat făgăduiala faţă de mine?” فَرَجَعَ مُوسَى إِلَى قَوْمِهِ غَضْبَانَ أَسِفًا قَالَ يَا قَوْمِ أَلَمْ يَعِدْكُمْ رَبُّكُمْ وَعْدًا حَسَنًا أَفَطَالَ عَلَيْكُمُ الْعَهْدُ أَمْ أَرَدتُّمْ أَن يَحِلَّ عَلَيْكُمْ غَضَبٌ مِّن رَّبِّكُمْ فَأَخْلَفْتُم مَّوْعِدِي
87 Ei spuseră: “Noi nu am încălcat făgăduiala făcută Ţie cu de la noi putere, ci am fost încărcaţi cu poveri de podoabe ale poporului. Noi le-am aruncat şi aşa s-a lepădat de ele şi Samiri.” قَالُوا مَا أَخْلَفْنَا مَوْعِدَكَ بِمَلْكِنَا وَلَكِنَّا حُمِّلْنَا أَوْزَارًا مِّن زِينَةِ الْقَوْمِ فَقَذَفْنَاهَا فَكَذَلِكَ أَلْقَى السَّامِرِيُّ
88 El le-a scos apoi un viţel ca un chip care mugea. Ei spuseră atunci: “Acesta este dumnezeul vostru şi dumnezeul lui Moise care a uitat!” فَأَخْرَجَ لَهُمْ عِجْلًا جَسَدًا لَهُ خُوَارٌ فَقَالُوا هَذَا إِلَهُكُمْ وَإِلَهُ مُوسَى فَنَسِيَ
89 Ei nu vedeau că nu le răspundea şi nici nu-i păgubea şi nici nu le folosea? أَفَلَا يَرَوْنَ أَلَّا يَرْجِعُ إِلَيْهِمْ قَوْلًا وَلَا يَمْلِكُ لَهُمْ ضَرًّا وَلَا نَفْعًا
90 Aaron le spusese mai înainte: “O, popor al meu! Aţi fost puşi la încercare prin el. Domnul vostru este Milostivul. Urmaţi-mă şi daţi ascultare poruncii mele.” وَلَقَدْ قَالَ لَهُمْ هَارُونُ مِن قَبْلُ يَا قَوْمِ إِنَّمَا فُتِنتُم بِهِ وَإِنَّ رَبَّكُمُ الرَّحْمَنُ فَاتَّبِعُونِي وَأَطِيعُوا أَمْرِي
91 Ei spuseră: “Nu vom înceta să ne închinăm lui până când nu se va întoarce Moise la noi.” قَالُوا لَن نَّبْرَحَ عَلَيْهِ عَاكِفِينَ حَتَّى يَرْجِعَ إِلَيْنَا مُوسَى
92 Moise spuse: “O, Aaron! Ce te-a împiedicat când i-ai văzut rătăcindu-se قَالَ يَا هَارُونُ مَا مَنَعَكَ إِذْ رَأَيْتَهُمْ ضَلُّوا
93 să mă fi urmat? Tu mi-ai nesocotit porunca. أَلَّا تَتَّبِعَنِ أَفَعَصَيْتَ أَمْرِي
94 El spuse: “O, fiu al mamei mele! Nu mă apuca nici de barbă şi nici de cap. M-am temut că îmi vei spune: “Tu i-ai dezbinat pe fiii lui Israel şi nu ai luat în seamă cuvântul meu.” قَالَ يَا ابْنَ أُمَّ لَا تَأْخُذْ بِلِحْيَتِي وَلَا بِرَأْسِي إِنِّي خَشِيتُ أَن تَقُولَ فَرَّقْتَ بَيْنَ بَنِي إِسْرَائِيلَ وَلَمْ تَرْقُبْ قَوْلِي
95 Moise spuse: “Ce ai de spus, Samiri?” قَالَ فَمَا خَطْبُكَ يَا سَامِرِيُّ
96 Acesta spuse: “Eu am văzut ceea ce ei nu au văzut. Am luat o mână de ţărână de pe urma trimisului şi am aruncat-o. Aşa mi-a dat ghes sufletul meu.” قَالَ بَصُرْتُ بِمَا لَمْ يَبْصُرُوا بِهِ فَقَبَضْتُ قَبْضَةً مِّنْ أَثَرِ الرَّسُولِ فَنَبَذْتُهَا وَكَذَلِكَ سَوَّلَتْ لِي نَفْسِي
97 Moise spuse: “Pleacă! Şi în viaţă îţi este dat să spui: ‘Nu mă atingeţi! Şi vei avea o întâlnire pe care nu o vei încălca. Uită-te la dumnezeul tău căruia i te-ai închinat, noi îl vom arde şi-i vom împrăştia rămăşiţele în mare!’” قَالَ فَاذْهَبْ فَإِنَّ لَكَ فِي الْحَيَاةِ أَن تَقُولَ لَا مِسَاسَ وَإِنَّ لَكَ مَوْعِدًا لَّنْ تُخْلَفَهُ وَانظُرْ إِلَى إِلَهِكَ الَّذِي ظَلْتَ عَلَيْهِ عَاكِفًا لَّنُحَرِّقَنَّهُ ثُمَّ لَنَنسِفَنَّهُ فِي الْيَمِّ نَسْفًا
98 Dumnezeul vostru este Dumnezeu, Unul. Nu este dumnezeu afară de El! El cuprinde fiece lucru întru ştiinţă. إِنَّمَا إِلَهُكُمُ اللَّهُ الَّذِي لَا إِلَهَ إِلَّا هُوَ وَسِعَ كُلَّ شَيْءٍ عِلْمًا
99 Noi îţi povestim din istoriile ce s-au petrecut înainte şi Noi îţi aducem o amintire de la Noi. كَذَلِكَ نَقُصُّ عَلَيْكَ مِنْ أَنبَاء مَا قَدْ سَبَقَ وَقَدْ آتَيْنَاكَ مِن لَّدُنَّا ذِكْرًا
100 Cei care se întorc vor căra o povară grea în Ziua Învierii, مَنْ أَعْرَضَ عَنْهُ فَإِنَّهُ يَحْمِلُ يَوْمَ الْقِيَامَةِ وِزْرًا
101 pe care o vor purta de-a pururi. Urâtă povară pentru Ziua Învierii, خَالِدِينَ فِيهِ وَسَاء لَهُمْ يَوْمَ الْقِيَامَةِ حِمْلًا
102 pentru Ziua când se va sufla în trâmbiţă! În Ziua aceea îi vom aduna pe nelegiuiţii cum sunt cei cu ochii albăstriţi, يَوْمَ يُنفَخُ فِي الصُّورِ وَنَحْشُرُ الْمُجْرِمِينَ يَوْمَئِذٍ زُرْقًا
103 iar ei îşi vor şopti unii altor: “N-aţi stat decât zece zile!” يَتَخَافَتُونَ بَيْنَهُمْ إِن لَّبِثْتُمْ إِلَّا عَشْرًا
104 Noi ştim prea bine ce vor spune, iar unul dintre ei cu o purtare pilduitoare va spune: “Voi n-aţi stat decât o zi!” نَحْنُ أَعْلَمُ بِمَا يَقُولُونَ إِذْ يَقُولُ أَمْثَلُهُمْ طَرِيقَةً إِن لَّبِثْتُمْ إِلَّا يَوْمًا
105 Ei se vor întreba despre munţi. Spune: “Domnul meu îi va face fărâme وَيَسْأَلُونَكَ عَنِ الْجِبَالِ فَقُلْ يَنسِفُهَا رَبِّي نَسْفًا
106 şi va lăsa în urma lor un şes neted فَيَذَرُهَا قَاعًا صَفْصَفًا
107 în care nu vei vedea nici văluriri şi nici adâncituri.” لَا تَرَى فِيهَا عِوَجًا وَلَا أَمْتًا
108 În Ziua aceea, ei îl vor urma pe cel care îi va chema. Glasurile se vor potoli înaintea Milostivului şi nu vei auzi decât un murmur uşor. يَوْمَئِذٍ يَتَّبِعُونَ الدَّاعِيَ لَا عِوَجَ لَهُ وَخَشَعَت الْأَصْوَاتُ لِلرَّحْمَنِ فَلَا تَسْمَعُ إِلَّا هَمْسًا
109 În Ziua aceea, mijlocirea nu-i va sluji decât celui căruia Milostivul îi îngăduie şi a cărui spusă îi face plăcere. يَوْمَئِذٍ لَّا تَنفَعُ الشَّفَاعَةُ إِلَّا مَنْ أَذِنَ لَهُ الرَّحْمَنُ وَرَضِيَ لَهُ قَوْلًا
110 El ştie ceea ce se afla înaintea şi înapoia lor, însă ei nu-L pot cuprinde pe El întru ştiinţă. يَعْلَمُ مَا بَيْنَ أَيْدِيهِمْ وَمَا خَلْفَهُمْ وَلَا يُحِيطُونَ بِهِ عِلْمًا
111 Feţele se vor smeri înaintea Celui viu, a Celui ce este. Cel care poartă o nedreptate va fi pierdut, وَعَنَتِ الْوُجُوهُ لِلْحَيِّ الْقَيُّومِ وَقَدْ خَابَ مَنْ حَمَلَ ظُلْمًا
112 însă cel care a săvârşit fapte bune, credincios fiind, nu are a se teme nici de nedreptate, nici de mistuire. وَمَن يَعْمَلْ مِنَ الصَّالِحَاتِ وَهُوَ مُؤْمِنٌ فَلَا يَخَافُ ظُلْمًا وَلَا هَضْمًا
113 Noi am pogorât astfel un Coran arab în care am pus şi ameninţări. Poate se vor teme ori poate le va fi împrospătată amintirea! وَكَذَلِكَ أَنزَلْنَاهُ قُرْآنًا عَرَبِيًّا وَصَرَّفْنَا فِيهِ مِنَ الْوَعِيدِ لَعَلَّهُمْ يَتَّقُونَ أَوْ يُحْدِثُ لَهُمْ ذِكْرًا
114 Înălţare lui Dumnezeu, Regele, Adevărul! Nu te pripi cu Coranul înainte ca dezvăluirea lui să se împlinească. Spune: “Domnul meu! Înmulţeşte-mi ştiinţa!” فَتَعَالَى اللَّهُ الْمَلِكُ الْحَقُّ وَلَا تَعْجَلْ بِالْقُرْآنِ مِن قَبْلِ أَن يُقْضَى إِلَيْكَ وَحْيُهُ وَقُل رَّبِّ زِدْنِي عِلْمًا
115 Odinioară am încheiat un legământ cu Adam, însă el l-a uitat şi nu am aflat la el nici o tărie. وَلَقَدْ عَهِدْنَا إِلَى آدَمَ مِن قَبْلُ فَنَسِيَ وَلَمْ نَجِدْ لَهُ عَزْمًا
116 Când le-am spus îngerilor: “Prosternaţi-vă înaintea lui Adam”, ei se prosternară în afară de Iblis care a refuzat. وَإِذْ قُلْنَا لِلْمَلَائِكَةِ اسْجُدُوا لِآدَمَ فَسَجَدُوا إِلَّا إِبْلِيسَ أَبَى
117 Noi am spus: “O, Adam! Acesta îţi este vrăjmaş ţie şi soţiei tale. Să nu vă izgonească din Grădină, căci veţi fi năpăstuiţi. فَقُلْنَا يَا آدَمُ إِنَّ هَذَا عَدُوٌّ لَّكَ وَلِزَوْجِكَ فَلَا يُخْرِجَنَّكُمَا مِنَ الْجَنَّةِ فَتَشْقَى
118 Aici nu-ţi va fi foame şi nu vei fi nici gol. إِنَّ لَكَ أَلَّا تَجُوعَ فِيهَا وَلَا تَعْرَى
119 Nu-ţi va fi sete şi nu vei suferi de arşiţă.” وَأَنَّكَ لَا تَظْمَأُ فِيهَا وَلَا تَضْحَى
120 Diavolul îl ispiti spunând: “O, Adame! Îţi voi arăta Copacul nemuririi şi-al unei împărăţii nepieritoare!” فَوَسْوَسَ إِلَيْهِ الشَّيْطَانُ قَالَ يَا آدَمُ هَلْ أَدُلُّكَ عَلَى شَجَرَةِ الْخُلْدِ وَمُلْكٍ لَّا يَبْلَى
121 Amândoi mâncară şi-şi văzură goliciunea şi atunci se apucară să înşire pe ei frunze din grădină. Adam L-a nesocotit pe Domnul său, şi astfel se rătăci. فَأَكَلَا مِنْهَا فَبَدَتْ لَهُمَا سَوْآتُهُمَا وَطَفِقَا يَخْصِفَانِ عَلَيْهِمَا مِن وَرَقِ الْجَنَّةِ وَعَصَى آدَمُ رَبَّهُ فَغَوَى
122 Domnul său l-a ales, apoi se întoarse la el şi-l călăuzi. ثُمَّ اجْتَبَاهُ رَبُّهُ فَتَابَ عَلَيْهِ وَهَدَى
123 El spuse: “Coborâţi amândoi din grădină, şi vrăjmaşi unul altuia să fiţi! De la Mine vă va veni o călăuzire, şi cine va urma călăuzirea Mea nu se va rătăci şi nu va fi năpăstuit. قَالَ اهْبِطَا مِنْهَا جَمِيعًا بَعْضُكُمْ لِبَعْضٍ عَدُوٌّ فَإِمَّا يَأْتِيَنَّكُم مِّنِّي هُدًى فَمَنِ اتَّبَعَ هُدَايَ فَلَا يَضِلُّ وَلَا يَشْقَى
124 Cine se va împotrivi însă amintirii Mele va avea un trai mohorât, apoi orb îl vom înfăţişa în Ziua Învierii.” وَمَنْ أَعْرَضَ عَن ذِكْرِي فَإِنَّ لَهُ مَعِيشَةً ضَنكًا وَنَحْشُرُهُ يَوْمَ الْقِيَامَةِ أَعْمَى
125 El va spune: “Domnul meu! De ce m-ai înfăţişat aici orb, căci înainte vedeam limpede?” قَالَ رَبِّ لِمَ حَشَرْتَنِي أَعْمَى وَقَدْ كُنتُ بَصِيرًا
126 Dumnezeu va spune: “Precum tu ai uitat semnele Noastre după ce au ajuns la tine, tot aşa vei fi dat şi tu uitării astăzi.” قَالَ كَذَلِكَ أَتَتْكَ آيَاتُنَا فَنَسِيتَهَا وَكَذَلِكَ الْيَوْمَ تُنسَى
127 Aşa îl răsplătim pe cel necumpătat ce tăgăduieşte semnele Domnului său. Osânda de Apoi este mult mai de temut şi va dura o veşnicie. وَكَذَلِكَ نَجْزِي مَنْ أَسْرَفَ وَلَمْ يُؤْمِن بِآيَاتِ رَبِّهِ وَلَعَذَابُ الْآخِرَةِ أَشَدُّ وَأَبْقَى
128 Ei nu-şi dau seama câte leaturi am nimicit înaintea lor, prin ale căror locuinţe ei umblă acum! Întru aceasta sunt semne pentru cei dăruiţi cu minte. أَفَلَمْ يَهْدِ لَهُمْ كَمْ أَهْلَكْنَا قَبْلَهُم مِّنَ الْقُرُونِ يَمْشُونَ فِي مَسَاكِنِهِمْ إِنَّ فِي ذَلِكَ لَآيَاتٍ لِّأُوْلِي النُّهَى
129 Dacă un Cuvânt de la Domnul tău, nu va veni înainte de această Zi, osânda va fi fără tăgadă la soroc. وَلَوْلَا كَلِمَةٌ سَبَقَتْ مِن رَّبِّكَ لَكَانَ لِزَامًا وَأَجَلٌ مُسَمًّى
130 Rabdă ceea ce spun. Preamăreşte-L pe Domnul tău cu laude înainte de răsăritul soarelui şi înainte de asfinţitul lui, şi la vreme de noapte, preamăreşte-L şi la capetele zilei. Poate Îi vei fi pe plac! فَاصْبِرْ عَلَى مَا يَقُولُونَ وَسَبِّحْ بِحَمْدِ رَبِّكَ قَبْلَ طُلُوعِ الشَّمْسِ وَقَبْلَ غُرُوبِهَا وَمِنْ آنَاء اللَّيْلِ فَسَبِّحْ وَأَطْرَافَ النَّهَارِ لَعَلَّكَ تَرْضَى
131 Nu-ţi lungi privirile asupra bucuriilor trecătoare pe care Noi le dăruim unora dintre ei, căci ele sunt numai o floare a Vieţii de Acum, făcută să-i punem la încercare. Zestrea de la Domnul tău este mai bună şi durează o vecie. وَلَا تَمُدَّنَّ عَيْنَيْكَ إِلَى مَا مَتَّعْنَا بِهِ أَزْوَاجًا مِّنْهُمْ زَهْرَةَ الْحَيَاةِ الدُّنيَا لِنَفْتِنَهُمْ فِيهِ وَرِزْقُ رَبِّكَ خَيْرٌ وَأَبْقَى
132 Porunceşte alor tăi să se roage şi stăruie tu însuţi în rugăciune. Noi nu-ţi cerem zestre, ba Noi te înzestrăm pe tine. Sfârşitul (fericit) va fi al celor temători. وَأْمُرْ أَهْلَكَ بِالصَّلَاةِ وَاصْطَبِرْ عَلَيْهَا لَا نَسْأَلُكَ رِزْقًا نَّحْنُ نَرْزُقُكَ وَالْعَاقِبَةُ لِلتَّقْوَى
133 Ei au spus: “Dacă ne-ar aduce măcar un semn de la Domnul său!” Dovada de netăgăduit din întâile Scripturi nu a ajuns şi la ei? وَقَالُوا لَوْلَا يَأْتِينَا بِآيَةٍ مِّن رَّبِّهِ أَوَلَمْ تَأْتِهِم بَيِّنَةُ مَا فِي الصُّحُفِ الْأُولَى
134 Dacă i-am fi nimicit cu o osândă înaintea lui, ar fi spus: “Domnul nostru! Dacă ne-ai fi trimis un trimis, am fi urmat semnele Tale înainte de a fi umiliţi şi batjocoriţi.” وَلَوْ أَنَّا أَهْلَكْنَاهُم بِعَذَابٍ مِّن قَبْلِهِ لَقَالُوا رَبَّنَا لَوْلَا أَرْسَلْتَ إِلَيْنَا رَسُولًا فَنَتَّبِعَ آيَاتِكَ مِن قَبْلِ أَن نَّذِلَّ وَنَخْزَى
135 Spune: “Fiecare aşteaptă. Aşteptaţi, aşadar! Curând veţi şti cine sunt cei de pe Calea cea Netedă şi cine este bine călăuzit.” قُلْ كُلٌّ مُّتَرَبِّصٌ فَتَرَبَّصُوا فَسَتَعْلَمُونَ مَنْ أَصْحَابُ الصِّرَاطِ السَّوِيِّ وَمَنِ اهْتَدَى
;